Frontpage Slideshow | Copyright © 2006-2010 JoomlaWorks, a business unit of Nuevvo Webware Ltd.

Recenzii

Cazul lui Máté

Fiul nostru, Máté, s-a născut prematur la 25 de săptămâni (cu cezariană) într-o stare gravă, fără sunet, cu scorul Apgar 2-4-7. Ni s-a spus să ne pregătim că nu va mai apuca ziua următoare.

Dar Máté nu a renunţat! Deşi nu am auzit vocea lui timp de 3 luni din cauza mai multor congestii pulmonare şi a ventilaţiei, el a rămas în viaţă. A doua zi după naştere el a suferit un accident vascular cerebral de gradul 2 pe partea dreaptă. A avut multe scăderi de saturaţie şi a fost în pericol de moarte pentru câteva luni. Nu l-am putut ridica, îmbrăţişa, l-am mângâiat numai din când în când în incubator. Activităţile fizice s-au limitat numai la intervenţiile medicilor şi a asistentelor, care au încetinit dezvoltarea lui. La 3 luni după naştere Máté el a fost deconectat de la aparatul de respiraţie, dar a avut nevoie de oxigenare continuă, aşa că a rămas la secţia de terapie intensivă.

Între timp a fost diagnosticat cu suspiciune de paralizie cerebrală infantilă, dar nimeni nu ştia gradul acesteia. La 5 luni Máté abia făcuse ceva. A strâns degetele noastre, s-a uitat în jur şi sugea din tetină, fapte pentru care am fost foarte fericiţi în acele circumstanţe, dar desigur am ştiut că el este rămas foarte mult în urmă. După 8 luni încă avea nevoie de oxigen, aşa că am vorbit cu doamna profesoară Márta Katona şi am decis ca Máté să participe la tratamente DSGM. La recomandarea doamnei profesoare am început gimnastica Dévény la clinică, când Mate avea 4,5 luni şi era deja într-o stare stabilă. Terapeuta de la clinică s-a ocupat de Máté de 4 sau 5 ori pe săptămână. Timp de o lună nu am constatat nicio dezvoltare dar de la o zi la alta el a început să-şi ridice capul, să-şi folosească mâinile.

Máté încă a avut nevoie de oxigen, aşa că după 8 luni l-am luat acasă cu oxigen şi pulsoximetru să-i continuăm viaţa acasă. Doamna Márta Kocsisné Benczédi a preluat tratamentul şi l-a vizitat pe Máté de două ori pe săptămână. Când nu mai era nevoie de oxigen, noi ne-am dus la doamna Márta, cine a făcut minuni cu copilaşul nostru de minune.

La vârsta de un an, Máté s-a întors pe burtă, a început să meargă de-a buşilea, stătea în şezut la 17 luni şi a început să se târască la 18 luni. Încet-încet am ajuns la fazele individuale de dezvoltare.

Máté are acum vârsta de doi ani şi jumătate, merge independent. Vorbeşte foarte mult, spune rime pentru copii şi a devenit un copil foarte drăguţ. Încă reacţionează un pic mai lent, dar sperăm că va ajunge în urmă pe contemporanii săi din toate aspectele. Pentru că el are toate şansele să facă asta.

 

 

 

 

 

 

Medicii lui îl consideră pe Máté un miracol pentru străduinţa lui de a trăi şi pentru tot ce a făcut pentru a scăpa din ghearele morţii. Mulţi experţi au spus că nu au crezut că el o să facă o recuperare atât de bună.

 

Eu cred că terapia DSGM este o parte indispensabilă în dezvoltarea lui Máté. Şi cred că, dacă părinţii aleg să-şi ducă copilul bolnav la timp la cei mai buni profesionişti, miracolul nu va lipsi cu această metodă!

 

Cauza de Benedict

Povestea noastră scurtă şi interesantă a început în urmă cu aproximativ un an. Micuţul nostru de 11 luni, Benedek, încă nu a putut să se aşeze şi nici nu s-a târât. El era un copil complet sănătos atât fizic, cât şi mental. La sfatul pediatrului nostru am apelat la un fizioterapeut şi cu metoda Dévény Benedek s-a dezvoltat foarte mult într-un timp foarte scurt.

Primul tratament a avut loc la 1 Aprilie, 2003. Băieţelul nostru a plâns de-a lungul terapiei, cum am plâns şi eu, dar am ştiut, că toate acestea sunt în interesul lui. După trei zile, Benedek s-a ridicat din genunchi sprijinindu-se în pătuţul lui. După cinci zile, a început să se târască pe burtă. Era interesat de toate lucrurile. După două săptămâni a rămas pe picioare pentru câteva minute şi a făcut primii paşi.

După al doilea tratament, Benedek a putut să se aşeze singur. După douăzeci şi unu de zile după primul tratament el s-a târât, stătea pe picioare şi a mers lângă masă, şi a început să meargă singur la 13 luni. Băiatul nostru are acum 21 de luni şi urcă trei etaje, se mişcă tot timpul şi este un copil deştept.

Datorită metodei Dévény, eu cred că Benedek este înaintea copiilor de vârsta lui atât din punct de vedere fizic, cât şi mental.

 

 

Jákob caz

Jákob s-a născut la 21.11.2000, fiind copilul al şaselea în familie. La trei săptămâni am primit rezultatul, conform căruia băiatul meu are sindromul Down. Educaţia lui nu a fost deloc grea. Alăptarea a mers bine, s-a crescut şi nu a avut tulburări ale organelor interne. S-a întors devreme. Însă dezvoltarea s-a oprit la 9 luni după naştere. Nu a făcut nimic în afara mişcărilor învăţate până atunci. Am apelat la un terapeut în Szeged, i-am spus toate temerile, dar m-a liniştit că Jákob are o ţinută bună şi va învăţa lucruri noi, şi că nu are nevoie de intervenţii pentru dezvoltarea lui. Ne-a arătat cum să-l învăţăm să meargă de-a buşilea şi ne-am luat rămas bun. La vârsta de un an a început să se târască ca o focă. După aia s-a oprit din nou. La vârsta de 16 luni am început să mă tem, o cunoscută din Hódmezővásárhely ne-a recomandat o terapeută care s-a ocupat cu succes de copilui ei cu sindromul Down Am stabilit la telefon o întâlnire pentru 27.03.2002. Terapeuta cu maniere bune, doamna Márta Kocsisné Benczédi, a început să se ocupe de băiatul nostru chiar la prima întâlnire. Ne-a prezentat esenţa metodei DSMG cu toate detaliile şi la ce dezvoltări ne putem aştepta în viitorul apropiat.

Pe 31 Martie 2002, Jákob s-a ridicat singur în pătuţ.

Terapiile au avut loc o dată pe săptămână şi băiatul nostru a început să se dezvolte foarte rapid. La 6 Aprilie 2002, Jákob a început să păşească cu mâna ţinută de noi. A început să fie mai atent, şi s-a dezvoltat şi intelectual. Patru săptămâni după primul tratament, la data de 25.04.2002, s-a aşezat singur. Atunci am notat în jurnalul lui şi faptul, că a spus clar 9 cuvinte.

La data de 12.08.2002 a început să meargă de-a buşilea şi să se ridice lângă obiecte. După o lună, la vârsta de 22 luni a făcut şi primii paşi singur. De la vârsta de 24 de luni ne-am plimbat împreună până la magazinul apropiat.

Între decembrie 2003 şi ianuarie 2004 am avut 3 săptămâni de pauză din cauza sărbătorilor şi a zăpezii. Atunci am notat în jurnalul lui: „Ne lipseşte terapia. Dezvoltarea lui Jákob s-a oprit. Nu vrea să se umble. Este moleşit şi neatent.”

Jákob are acum 3 ani. Face pipi şi caca la WC, se mişcă rapid şi vioi. Sare cu ambele picioare, se dă peste cap, se trage singur sus pe scaun. Are foarte multe cuvinte clare şi propoziţii adecvate de 3 cuvinte. Recunoaşte, denumeşte şi combină culorile de bază. Atenţia lui poate fi reţinută timp de 40 de minute. Pe baza aptitudinilor lui, în septembrie el a fost admis la grădiniţă în grupul normal.

În afara terapeutei nu am fost la nimeni, numai la creşă. Eu cred că terapia a fost un punct de dezvoltare în viaţa lui fără care nu am fi putut înregistra un astfel de succes.

 

Alice caz

Fiica noastră a treia s-a născut la 39 de săptămâni, am avut o naştere relativ normală, cu un scor Apgar 10/10, numai că cordonul ombilical era înfăşurat în jurul gâtului ei. Măsurarea dezvoltării şoldului a arătat o valoare de 85-85 de grade, care conform medicului se poate normaliza cu gimnastică.

La acest punct, am crezut că totul e în ordine. Sora de ocrotire ne-a vizitat în mod regular, şi dezvoltarea fiicei mele a fost considerată bună de către pediatru. Mie mi sa părut ciudat că ea era un bebeluş prea bun, nu i-am văzut gâtul şi a plâns când am aşezat-o pe burtă. Acest fapt s-a văzut şi pe capul ei, care s-a deformat din cauza aşezării pe spate. Nu m-am calmat şi am apelat la neurolog şi după examinare a venit diagnosticul: tulburări ale tonusului muscular, dyscrania-brachycephalia.

După cum s-a dovedit ulterior, neregularităţile şoldului erau legate de aceste probleme. Din fericire, am ajuns în timp la terapeut şi aici am cunoscut metoda Dévény. Munca sistematică a fost un efort enorm pentru fetiţa mea, şi pentru mine, deoarece mi-a fost foarte greu să mă uit la exerciţiile însoţite de plâns.

Dar rezultatul nu a întârziat şi acest fapt ne despăgubeşte pentru toate suferinţele: văd pe domnişoara de 10 luni cum se învârte, se târâşte şi vrea să meargă.

Sunt foarte recunoscătoare pentru dezvoltatorul metodei şi pentru doamna Márta! Aici vreau să transmit părinţilor, că sunt responsabili pentru bebeluşul lor. Să nu vă calmaţi, dacă sistemul intern de alarmă vă semnalează, să fiţi atenţi la acest instrument micuţ genetic. Avertismentele nu sunt întâmplătoare, şi să nu vă calmaţi, până nu găsiţi soluţia.

 

Balázs caz

Băiatul nostru, Balázs, s-a născut la 33 de săptămâni cu 1940 gr. cu o infecţie gravă, într-o stare de hipoxie. Timp de 4 zile, el a avut nevoie de un aparat de respiraţie şi a stat în incubator până vârsta de 3 săptămâni. Analizele au arătat un chist de 14x11x14 mm, posibila reacţie a căruia - hidrocefalia – a fost prezentată de medic.

Desperarea noastră a fost foarte mare: De ce El? Cui a făcut rău această creatură mică? De ce suntem pedepsiţi de soartă? Aceste şi alte întrebări similare ne-au trecut prin cap.

Balázs avea 5 săptămâni, când l-am dus acasă. La spital s-a început terapia Dévény, pe care am continuat la Hódmezővásárhely, la Fundaţia Metoda Dévény pentru Persoane cu Dizabilităţi.

Dezvoltarea lui a fost spectaculară, şi datorită gimnasticii regulare, boala lui a rămas invizibilă pentru spectatorii externi. Ţinuta lui s-a îmbunătăţit, mâna lui încordată şi strânsă permanent în pumn a avut o tensiune normală, a început să se învârte, să se târască şi să meargă de-a buşilea la timp. L-a ajuns din urmă pe contemporanii săi!

Balázs este peste un an, este foarte fericit, atent şi are un are o poftă foarte bună. Merge singur, pragul şi scările nu sunt un obstacol. Se mişcă permanent şi este un mic ştrengar. La ultima analiză de control chistul nu a mai fost vizibilă. Nu mai este nevoie de tratament sau terapie. Credem, că toate acestea se datorează metodei Dévény şi muncii profesionale a terapeutei Márta Kocsisné Benczédi.

 

Niki caz

Prima noastră fetiţă, Niki, s-a născut la data de 7.02.2004 la Szentes la 37 de săptămâni, cu 3380 de gr. Durerile facerii au durat 15 ore şi micuţa a intrat într-o stare de hipoxie. Analizele postnatale au arătat reflexe slabe, valori variabile de circulaţie, aşa că ea a fost transportată la Spitalul de Pediatrie din Szeged. Starea ei s-a îmbunătăţit în câteva ore datorită pregătirii medicilor şi a început să respire singur. La vârsta de 2 săptămâni i-am luat acasă. Ne-a fost recomandată gimnastică medicală, care a fost începută la vârsta de 3 săptămâni.

Ţinuta, mişcarea şi starea ei generală nu s-a ameliorat până la vârsta de 5-6 luni. Corpul ei era fără tonus muscular, membrele inferioare erau răsucite, se atârnau neputincios, braţele erau fără putere, şi nu a putut să ţină sau să-şi întindă mâna spre jucării. Faţa ei era întotdeauna tristă, nu a gângurit, nu a făcut grimase, se uita numai cu buzele căscate.

Stătea culcat numai pe spate, nu a rămas pe burtă, şi plângea. Nu a mâncat mult, totuşi părea grăsuţ.

Ca o ultimă speranţă, am apelat la Fundaţia Metoda Dévény pentru Persoane cu Dizabilităţi din Hódmezővásárhely. Cele două tratamente de 60 de minute pe săptămână au produs o dezvoltare significantă numai după câteva întâlniri. Îi plăcea să stea pe burtă, a început să se învârte, să se târască şi a mers de-a buşilea în tot apartamentul. La vârsta de 1 an se ridica în picioare, mergea lângă obiecte, şi a inventat tot feluri de răutăţi. Astăzi, micuţa Niki a făcut primii paşi. Se mişcă şi vorbeşte permanent, avem linişte şi odihnă numai când doarme.

Sperăm că primele luni vor dispare fără urmă şi că fetiţa noastră se va dezvolta sănătos şi fericit.

Dorim o vindecare rapidă pentru toate bebeluşurile născute cu probleme similare!

 

 

Réka caz

Primul nostru copil, fetiţa Réka s-a născut la 38 de săptămâni cu 2380 de gr. prin cezariană. La măsurarea dezvoltări şoldului ni s-a spus că „şoldul ei drept nu este destul de dezvoltat şi că capul ei este deformată”, aşa că medicul a recomandat gimnastică medicală pentru şolduri. Am aşteptat mai multe săptămâni pentru prima întâlnire la data de 3 septembrie, 2009.

Fetiţa noastră a plâns în timpul exerciţiilor, s-a opus, dar eu ştiam că gimnastica este în interesul ei şi m-am străduit să nu plâng şi eu. Timp de patru luni am avut două terapii pe săptămână, dar fără rezultate promiţătoare. Réka stătea întinsă în pătuţul ei, juca cu câteva jucării, dar nu era activă, nu se învârtea, şi plângea când o puneam pe burtă. Alăptarea a mers până la vârsta de şapte luni, după care am început cu suplimentul de lapte. A mâncat foarte puţin, nu a acceptat legumele, numai fructele. A făcut caca la fiecare trei-patru zile. Am fost foarte disperată, aşa că am luat lucrurile în propriile mâini şi am aplicat la ajutor. Cu ajutorul fetei vecinului am ajuns la Fundaţia Metoda Dévény pentru Persoane cu Dizabilităţi din Hódmezővásárhely.

Schimbările s-au văzut deja după primul tratament: Fetiţa noastră a devenit mai echilibrată, şi în seara respectivă a făcut deja caca. De atunci face caca de 2-3 ori pe zi, are o poftă bună, mănâncă mâncăruri pe care nu le-a mâncat până atunci (morcovi, dovleac etc.) şi creşte cu fiecare săptămână ce trece. S-a dezvoltat şi mişcarea, a început să se învârte într-o direcţie, şi după tratamentul al patrulea în ambelele direcţii. Îi place să stea pe burtă, îşi ţine bine capul.

Réka este o fetiţă zâmbitoare şi veselă. Noi sperăm în dezvoltarea permanentă a ei! Sunt recunoscătoare pentru fiecare ajutor primit!

 

 

Barnaba caz

Barnabás este un băiat frumos aproape de un an. La vârsta de nouă luni ştia tot ce ştie un bebeluş la această vârstă: îşi ţinea capul, se învârtea, îşi folosise bine mâinile, ţinea obiecte mici şi se târâse. Era ca un mic indian la târât, atingea oriunde vroia în apartament, aici în momentul acesta, acolo în momentul următor. În scurt timp se şi aşeza. Încă nu mergea de-a buşilea şi nu stătea pe picioare. Nu putea să facă aceste lucruri. Unii au spus să nu mă ocup de acestea, nu toate copii merg de-a buşilea, alţii mă speriau că aceste fapte vor crea probleme mai târziu. Am întrebat sora de ocrotire, medici, profesionişti în gimnastică, dar nu am primit răspunsuri liniştitoare. În cele din urmă am ajuns la Fundaţia Metoda Dévény pentru Persoane cu Dizabilităţi din Hódmezővásárhely. Acolo a început tratamentul lui Barnabás.

Cele 60 de minute au fost o experienţă specială pentru noi amândoi La început băiatul nostru a suportat foarte bine tratamentele, dar după un timp a început să plângă tot mai mult. Degeaba am crezut că toate mişcările sunt necesare, îmi rupea inima să-l văd pe Barnabás atât de necăjită. Vroiam să-l ţin în braţe, să-l liniştesc, dar terapia nu se putea întrerupe.

Rezultatele au venit după un scurt timp. Băieţelul nostru a început să meargă ziua următoare, şi a schimbat mai des din târât în mersul de-a buşilea şi după o săptămână mergea numai aşa. După trei zile de tratament se ridica în picioare. Era aproape de necrezut, dar numai o singură ocazie a fost suficient pentru a porni aceste mişcările pe care am aşteptat degeaba.

 

 
Română (România)

Ziua numelui

Ma 2017. Iulie 24., Luni,
Kinga és Kincső napja van.
Holnap Kristóf és Jakab
napja lesz.

MiniCalendar

iulie 2017
lmmjvsd
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31