Jákob caz

Jákob s-a născut la 21.11.2000, fiind copilul al şaselea în familie. La trei săptămâni am primit rezultatul, conform căruia băiatul meu are sindromul Down. Educaţia lui nu a fost deloc grea. Alăptarea a mers bine, s-a crescut şi nu a avut tulburări ale organelor interne. S-a întors devreme. Însă dezvoltarea s-a oprit la 9 luni după naştere. Nu a făcut nimic în afara mişcărilor învăţate până atunci. Am apelat la un terapeut în Szeged, i-am spus toate temerile, dar m-a liniştit că Jákob are o ţinută bună şi va învăţa lucruri noi, şi că nu are nevoie de intervenţii pentru dezvoltarea lui. Ne-a arătat cum să-l învăţăm să meargă de-a buşilea şi ne-am luat rămas bun. La vârsta de un an a început să se târască ca o focă. După aia s-a oprit din nou. La vârsta de 16 luni am început să mă tem, o cunoscută din Hódmezővásárhely ne-a recomandat o terapeută care s-a ocupat cu succes de copilui ei cu sindromul Down Am stabilit la telefon o întâlnire pentru 27.03.2002. Terapeuta cu maniere bune, doamna Márta Kocsisné Benczédi, a început să se ocupe de băiatul nostru chiar la prima întâlnire. Ne-a prezentat esenţa metodei DSMG cu toate detaliile şi la ce dezvoltări ne putem aştepta în viitorul apropiat.

Pe 31 Martie 2002, Jákob s-a ridicat singur în pătuţ.

Terapiile au avut loc o dată pe săptămână şi băiatul nostru a început să se dezvolte foarte rapid. La 6 Aprilie 2002, Jákob a început să păşească cu mâna ţinută de noi. A început să fie mai atent, şi s-a dezvoltat şi intelectual. Patru săptămâni după primul tratament, la data de 25.04.2002, s-a aşezat singur. Atunci am notat în jurnalul lui şi faptul, că a spus clar 9 cuvinte.

La data de 12.08.2002 a început să meargă de-a buşilea şi să se ridice lângă obiecte. După o lună, la vârsta de 22 luni a făcut şi primii paşi singur. De la vârsta de 24 de luni ne-am plimbat împreună până la magazinul apropiat.

Între decembrie 2003 şi ianuarie 2004 am avut 3 săptămâni de pauză din cauza sărbătorilor şi a zăpezii. Atunci am notat în jurnalul lui: „Ne lipseşte terapia. Dezvoltarea lui Jákob s-a oprit. Nu vrea să se umble. Este moleşit şi neatent.”

Jákob are acum 3 ani. Face pipi şi caca la WC, se mişcă rapid şi vioi. Sare cu ambele picioare, se dă peste cap, se trage singur sus pe scaun. Are foarte multe cuvinte clare şi propoziţii adecvate de 3 cuvinte. Recunoaşte, denumeşte şi combină culorile de bază. Atenţia lui poate fi reţinută timp de 40 de minute. Pe baza aptitudinilor lui, în septembrie el a fost admis la grădiniţă în grupul normal.

În afara terapeutei nu am fost la nimeni, numai la creşă. Eu cred că terapia a fost un punct de dezvoltare în viaţa lui fără care nu am fi putut înregistra un astfel de succes.